După cum am mai scris în trecut, îmi face o mare plăcere să merg la teatru, iar dacă la cel de adulți ajung atât de rar (nu mă întrebați de ce, faptul că am un copil mic nu e o scuză, ajungeam la fel de rar și înainte, în ciuda tuturor promisiunilor și planurilor), recuperez acum mergând alături de fetița mea de 2 ani și câteva luni. Văd că îi plac și ei piesele de la Țăndărică sau Opera Comică pentru Copii, așadar arunc cu bani înspre cele două cu inima deschisă! 😀 (există și alte teatru cu piese pentru copii, de exemplu Ion Creangă, Coquette, Teatrul Vienez de Copii, etc., doar că despre ele n-am scris pentru că acolo n-am fost ÎNCĂ. 😀 )
