Istanbul vizitat în pandemie

Am apucat să mai văd și eu o dată cum arată un avion, că de când nu mai fusesem într-unul nici nu mai țineam minte dacă am voie să-mi țin ghiozdanul în brațe în timpul decolării sau nu. 😛

Momentan mă aflu încă într-un vibe de vacanță, după ce tocmai am revenit acasă din Istanbul. Sentimentul de revenire la normal pe care l-am simțit zburând și călătorind din nou este grozav, ca un drog care și după încheierea vacanței încă îmi eliberează încet energie și entuziasm în vene.  Săptămâna trecută am revenit în Istanbul, după ce-l mai văzusem o dată acum 3 ani. Ne-a fost dor de tot vibe-ul de acolo, de ospitalitatea copleșitoare a oamenilor, de străduțele desprinse din filme, dar cel mai mult de mâncare. Am vrut să facem un city-break gastronomic, unde să căutăm toate felurile de mâncare ce ne-au rămas în cap de la ultima vizită. Le-am găsit – și au fost cel puțin la fel de bune precum ne-am așteptat. 🙂

Felul meu preferat de mâncare din această vacanță a fost unul care se cheamă kebab Ali Nazik și care este o rețetă turcească autentică potrivită celor îndrăgostiți de vinete. Pe un pat de sos foarte fin de vinete sunt așezate bucăți de vită suculentă, alături de orez sau cartofi prățiți ca side dish – pare simplu, dar condimentele creează o combinație greu de explicat în cuvinte. Am mai descoperit și testi kebab, un fel de tocăniță cu carne și legume gătită într-un vas de lut. Foarte bun și el!

Kebabul cu vinete este ceva la care visam încă de data trecută și pe care l-am mâncat în 3 locuri diferite, toate cele 3 rețete fiind ușor diferite (deși aș fi preferat să nu). Sandwichurile cu pește proaspăt și ceapă din port au fost singurul street-food pe care l-am acceptat din motiv de pandemie, și au fost grozave, îmi pare rău că mi-a fost frică să mănânc mai mult.

Baclavalele cu fistic și cappuccino-ul cu cafea turceasca de la Hafiz Mustafa au fost excelente pt început fiecare dimineață din cele pe care le-am petrecut acolo. Apopo, dacă vă gândiți la ceva grețos de dulce când auziți de baclavale, să știți că poate n-ați mâncat încă unele adevărate! 😀

Într-un loc cu atât de multe restaurante, toate excelente, este mare lucru să descoperi ceva ieșit din comun care să te faca să vrei să revii la același loc a doua oară (cum am făcut noi aici, de exemplu).

În rest…

Hagia Sofia nu mai este muzeu, a fost transformată în moschee. Acum 3 ani se plătea bilet pentru a o vizita, acum este un loc de rugă musulman în toată regula, iar anumite părți din ea care înainte erau deschise turiștilor acum sunt închise.

Moscheea albastră este în construcție, interiorul ei este plin de schele, așa că din păcate n-am mai putut vedea mai nimic din interiorul ei. Data trecută mi-a plăcut foarte mult și abia așteptam să o vizitez din nou.

Palatele Topkali și Dolmabahce au rămas la fel de spectaculoase ca întotdeauna. Sunt foarte frumoase și merită vizitate amândouă, pentru că sunt diferite – unul, Topkapi, are un stil tipic otoman și este vechi de 600 de ani, iar celălat este cu foarte multe influențe europene și este mai nou, de la anii 1800-1900.

Aeroportul Ataturk nu mai există, acesta a fost închis iar în locul lui a fost deschis unul mult mai mare, Istanbul Airport.

Lira turceasca este la fel de slabă în comparație cu leul, ceea ce face toate prețurile să fie mult mai mici față de cele cu care suntem obișnuiți în România.

Istanbul în pandemie

Aceasta a fost prima noastră vacanță în afara țării din pandemie. Faptul că Turcia este în scenariul verde și că suntem vaccinați ne-a făcut alegerea destinației destul de simplă, deși știam că trebuie să ne așteptăm la aglomerație în acest oraș, mai ales vară fiind. Am zburat cu măști ffp2 pe față, am stat cu mască aproape peste tot în Istanbul (deși mulți oameni nu o făceau, nefiind obligatoriu), am avut grijă la distanțarea fizică și la spălatul mâinilor cât de mult s-a putut prin restaurante sau obiective turistice.

Am stat și la cozi aglomerate (în aeroporturi), am circulat și cu mijloace de transport aglomerate (avion, tramvai), ceea ce a fost destul de dubios și înfricoșător după așa mult timp de distanțare și grijă obsesivă față de apropiatul de alți oameni. Probabil toate măsurile luate anterior (vaccinul) și în timpul vacanței (măști de calitate, spălat pe mâini, distanțare) au lucrat împreună și ne-au ajutat să revenim sănătoși acasă, deci aceasta pare să fie o rețetă potrivită de urmat în vacanțele din vremea covidului.

Am venit acum acasă mult mai îndrăgostită de Istanbul față de precedenta vizită (care s-a încheiat în mod dezamăgitor cu o toxiinfecție alimentară). Am fost mult mai pregătiți de data aceasta, dar și mult mai precauți, motiv pentru care ne-am întors cu bine și doar cu gânduri bune dintr-un oraș care ne place mult, pe care îl recomandăm tuturor și pe care deja așteptăm să-l vizităm următoarea dată. 🙂