Ocazional ajung la piese de teatru care, după ce ajung acasă de la ele, mă fac să rup site-urile teatrelor în două din dorința de a lua bilet iar și iar pentru aceeași reprezentație. A fost așa Familia Addams de la Teatrul Excelsior (despre care am scris aici), este așa și Capra cu trei iezi după Ion Creangă, văzută acum câteva săptămâni la teatrul de păpuși Țăndărică. Și da, revăzută azi, că ne-a plăcut prea mult prima dată! 🙂
În acest articol vei citi despre:
Experiența noastră la teatru
Am mers cu fetița mea (2 ani) la Capra cu trei iezi de la teatrul de păpuși Țăndărică din București fără prea mari așteptări, știind că ea, fetița, nu intră neapărat în categoria de vârstă pentru care este recomandată această piesa (recomandarea este 3+). Singurul meu entuziasm a fost din faptul că știam că îi plac animalele, că recunoaște capra, iedul, lupul și că se va bucura să le vadă conversând și mișcându-se pe scenă, chiar dacă nu va înțelege neapărat dinamica și întâmplările.
Am mers pregătită să ies oricând, în cazul în care piesa, sunetele, mișcările ar fi fost prea mult și ar fi agitat-o. M-am bucurat să găsesc locuri în primul rând, astfel încât ea să poată vedea cât mai bine.

Toate acestea au fost gânduri exacerbate din mintea mea, cum își face fiecare mamă, căci în realitate Norei i-a plăcut foarte mult piesa și a înțeles mai mult decât m-am așteptat. A înțeles că avem o mamă care are trei copii, că mama trebuie să se ducă într-o zi să aducă mâncare, că la întoarcere va bate la ușă și va cânta un cântecel cu vocea ei subțire, că s-ar putea să vină lupul la ușă care să cânte cu glas gros, caz în care copiii trebuie să NU deschidă ușa. Ei trebuie să deschidă doar dacă o aud pe mama cântând cu voce subțire.
Nu a înțeles neapărat ce a însemnat preotul care a apărut în piesa (a fost parte din adaptare), nu a înțeles cine și ce rol a avut fierarul (cel la care merge lupul ca să-i ascută limba să poată cânta mai subțire), nu a înțeles că lupul mănâncă iezii (se auzeau sunetele acelea cum că cineva înghite pe cineva, dar Nora nu le cunoaște) și nici faptul că capra și iedul îl aruncă pe lup în foc ca să-l pedepsească.
Piesa este oricum adaptată în puncte ne-esențiale, într-un mod care nu deranjează deloc, dar care o ajută si fie ușor comică și pe placul copiilor. Finalul este adaptat astfel încât să nu fie trist (nu vă zic cum, să nu stric farmecul 🙂 ). Îmi place mult cum a ieșit în final: o poveste foarte drăguță pentru copii, complet lipsită de violență sau frică (cum e povestea originală).

Jocul de rol de pe scenă continuat de noi acasă
Norei i-a plăcut atât de mult încât atunci când am venit acasă de la prima reprezentație ne-am apucat să ne jucăm de-a capra și lupul (Nora zice că eu sunt prapra (capra), tati e pluplu (lupul) și ea e edu (iedul)): se duce în dormitor, ne cheamă să batem la ușă și să cântăm (mami, nana), iar dacă aude o voce groasă zice NU UTA! (adică NU deschid UȘA). :))) Ne-am jucat mult de-a prapra și pluplu și am adorat să văd cât de mult timp a rămas povestea vie în mintea ei.
Cartea ”Capra cu trei iezi” de Ion Creangă
Ca să păstrez momentumul, i-am cumpărat și o carte cu Capra cu trei iezi. Am vrut să nu se șteargă din mintea ei în două zile întreagă experiență și tot jocul ce l-am făcut acasă. Am găsit la editura Arthur, ca parte a unei noi colecții retro, o reeditare a unei ediții din 1978 cu ilustrațiile artistei Ileana Ceaușu Pandele. Textul este cel original. Mie îmi plac mult ilustrațiile cărții, dar și Nora o vrea citită aproape seară de seară (mă rog, ce facem noi este să povestim despre imagini mai mult, nu neapărat să-i citesc textul, care este lung și complicat pt 2 ani și plin de regionalismele specifice lui Creangă).
Dacă sunteți în căutare de o carte cu adevărat frumos ilustrată, n-o să dați greș cu această ediție de la Arthur. 🙂 Pentru mine ilustrațiile sunt printre cele mai importante lucruri la o carte, așa că nu vă pot recomanda o versiune cu ilustrații gen desene-animate, cum văd multele. Eu țin mult la a le arăta copiilor lucruri real frumoase și valoroase. Consider că dacă ”băgăm” lucruri de calitate în mintea lor, asta vom și scoate.

De unde se iau bilete la piesele teatrului de păpuși Țăndărică
Revenind la Capra cu trei iezi de la teatrul de păpuși Țăndărică, noi vă recomandăm să vă luați bilete la ea atunci când se joacă – puteți să vedeți un scurt trailer aici. Noi am mers deja de două ori și cu siguranță vom mai reveni pe măsură ce Nora o va înțelege din ce în ce mai bine.
Teatrul Țăndărică este un loc așa de frumos (mă refer atât la sală, cât și la decorurile din piese), mergem cu drag acolo de fiecare dată. Eu cred că mai toate piesele lor sunt minunate, noi chiar avem bilete luate deja pentru o alta în ianuarie, Tigrișorul Petre (nu știu despre ce e vorba încă, dar după cum văd că se prezintă lucrurile la acest teatru, sunt sigură că o să-mi placă 😀 ).
Bilete la orice piese de-ale lor se cumpără de pe site-ul teatrului Țăndărică, aici.




No Comments