Alegeri parlamentare 2024 for dummies

Later edit: Deși el se referă la alegerile din 2020, acest articol este valabil și pentru alegeri parlamentare 2024!

Pe scurt

Peste aproximativ 2 săptămâni vin cele mai importante alegeri din acest an pentru România. Pe 6 decembrie 2020 update: 1 decembrie 2024 au loc alegerile parlamentare în care trebuie să ieșim la vot să alegem ce parlamentari vrem să gândească legi pentru noi în următorii 4 ani.

Am pus împreună mai jos niște informații despre ce înseamnă, exact, alegerile parlamentare, ce votăm de fapt și de ce sunt importante. Multe nu știam nici eu (ce vorbesc, de fapt tot ce știu e că nu-mi place să-mi înghețe picioare la proteste în toiul iernii) și am considerat ipocrit din partea mea să îndrum oamenii să meargă la vot fără să pot să explic nici măcar eu, dacă mă întreabă, ce sunt alegerile astea. Aș putea zice că am făcut articolul ăsta pentru mine, dar sper să te ajute și pe tine! 😀

Ce sunt alegerile parlamentare?

Alegerile parlamentare sunt cele prin care noi ne alegem direct parlamentul și indirect guvernul. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 12 decembrie 2016 update: 6 decembrie 2020, când 45.5% 29% din actualii aleși din Senat și 45.31% 29% din Camera Deputaților aleși au fost membrii PSD (sursa).

Legătura dintre Președinte, Prim Ministru, Parlament și Guvern

Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim ministru, în urma consultării partidului care are majoritate absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Candidatul pentru funcția de prim ministru va cere în termen de 10 zile de la desemnare votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a guvernului.

Programul și lista guvernului se dezbat în Camera Deputaților și Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. (sursă: Constituția, art. 103)

Parlament = Senat + Camera Deputaților

Senatul și Camera Deputaților sunt cele 2 camere ale Parlamentului României. În 2016, au fost aleși 465 de senatori (în Senat) și deputați (în Camera Deputaților) ca parte a Parlamentului României. (sursă: senat.ro)

Ce cuprinde Senatul

Senatul are următoarele funcții:

• Funcţia legislativă.
• Funcţia de stabilire a principalelor direcţii ale activităţii economice, sociale, culturale, statale şi juridice.
• Funcţia de control parlamentar.
• Atribuţii în domeniul politicii externe.
• Funcţia de a alege, numi şi revoca unele autorităţi publice.

Ce cuprinde Camera Deputaților

Comitete care fac parte din Camera Deputaților:

• Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare
• Comisia pentru buget, finanțe și bănci
• Comisia pentru industrii și servicii
• Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice
• Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale
• Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic
• Comisia pentru muncă și protecție socială
• Comisia pentru sănătate și familie
• Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
• Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
• Comisia juridică, de disciplină și imunități
• Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională
• Comisia pentru politică externă
• Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții
• Comisia pentru regulament
• Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor
• Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați
• Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării
• Comisia pentru afaceri europene

(sursa: cdep.ro)

Dacă citesc cu atenție toate bullet pointurile de mai sus, mi se pare vital ca oamenii ce fac parte din Parlament (atât din Senat, cât și din Camera Deputaților) să fie unii competenți, orientați spre creștere și cu mintea deschisă. Dacă oricare din domeniile de mai sus nu funcționează bine în România, eu consider că oamenii din comisia respectivă nu sunt potriviți și trebuie schimbați.

Parlamentarii au ”biroul” în Palatul Parlamentului în București. O părere 100% personală – această clădire este una dintre cele mai puțin preferate de mine în București. Se află pe locul 2 în lume la capitolul „cele mai costisitoare, lipsite de suces și rușinoase proiecte de arhictectură făcute vreodată“, clasament realizat de cel mai vizitat site de arhitectură din lume, ArchDaily (sursa). Deși a costat și costă enorm, 70% este nefolosită, mare parte nefiind structurată pentru nevoile indivizilor, ci pentru dorințele megalomanice ale lui Ceaușescu. Pentru mine este un simbol al comunismului și pentru ochiul meu de inginer este și o clădire incredibil de urâtă. :)))

Pentru ce am protestat în 2017-2018 în România?

Dacă ceva din felul în care a fost manageriat guvernul, parlamentul, legile, orașul, spitalele sau școlile din jurul tău te-a înfuriat în ultimii 4 ani, pe 6 decembrie ai ocazia să contribui la o schimbare. Spre exemplu, în ultimii 4 ani eu îmi aduc aminte de două momente cheie când mai mulți oameni nemulțumiți de rezultatul alegerilor parlamentare (și implicit de alesul Guvern și deciziile lui) au vrut să facă o schimbare, doar că n-au putut – că nu era încă momentul unor noi alegeri:

Februarie 2017

În 2017, la 2 săptămâni după investirea guvernului ALDE-PSD (condus de Sorin Grindeanu – alegerile parlamentare au fost in 12 dec 2016, iar curând după a fost propus și noul guvern), în România au început o serie de proteste de stradă față de intențiile guvernului de a modifica legea grațierii (adica legea care te iartă atunci când ești hoț corupt) și de a amenda Codul Penal. Prima zi de proteste a fost 18 ianuarie 2017 cu aproximativ 5.000 de oameni ieșiți în stradă.

În următoarele zile, sentimentul colectiv de furie a fost alimentat de faptul că ministrul justiției, Florin Iordache, anunțase în jurul orei 24 din 31 ianuarie în presă (de aici sloganul Noaptea ca hoții), publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție (art. 160 al.(1)  din Codul Penal: Grațierea are ca efect înlăturarea, în totul sau în parte, a executării pedepsei ori comutarea acesteia în alta mai ușoară – adică a devenit ok să fii corupt) și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu (adică a devenit ok să faci abuz de funcția pe care o deții), a făcut ca protestele să atingă apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara.

4 zile mai târziu, Florin Iordache își anunța demisia. Pe 20 octombrie 2020, acum fix o lună, Florin Iordache a fost ales de Camerea Deputaților și Senat președinte al Consiliului Legislativ, asigurându-și, astfel, un post pe viață (pentru că mandatul șefului Consiliului Legislativ nu are un termen limită).  

Deci înțelegeți în mâinile cui se află legislația României, nu?

August 2018

Fast forward un an și jumătate mai târziu, când în 10 August 2018, 100.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei cerând demisia guvernului Dăncilă, nemulțumiți de:

• modul de guvernare al PSD
• deciziile luate de aceștia privind legile justiției și Codurile penale
• demiterea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kövesi
• gafele premierului Viorica Dăncilă
• și de faptul că liderul PSD, Liviu Dragnea, se afla la conducerea Camerei Deputaților în ciuda faptului că a fost condamnat la închisoare și era cunoscut pentru numeroase acte de spălare de bani în companii obscure deținute de el și apropiați

Din păcate, protestul din 10 August 2018 a rămas în istorie drept unul marcat de violențe între protestatari și forțele de ordine  – jandarmeria a intervenit pentru a dispersa și descuraja oamenii (care protestau pașnic) folosind gaze lacrimogene și tunuri cu apă. 452 de persoane, printre care și mulți copii, au avut nevoie de îngrijiri medicale – printre ei, chiar și un fost coleg de-al meu.

Jandarmeria Română, cea care a devenit foarte urâtă de oameni începând cu acea seară (și îndelung huiduită la paradele de 1 Decembrie ce au urmat dupa 10  August – în București, cel puțin), se află sub conducerea Ministerului Afacerilor de Internet (MAI). Fotografia de mai sus surprinsă de un protestatar arată cum jandarmii au făcut un scut pentru a împinge, dispersa și descuraja oamenii să mai protesteze. (PS: Protestul pașnic este perfect legal și permis – Constitutia României art. 39).

Ministrul Afacerilor Interne era, în 10 August 2018, Carmen Dan, care, sub de amploarea protestelor din Piața Victoriei, a fost principalul om care a acceptat violențele jandarmilor împotriva protestatarilor anti-corupție din fața guvernului. A și fost audiată ulterior, dar n-a fost niciodată pedepsită. Se înțelege, deci, sub conducerea cui s-a aflat la acel moment Jandarmeria Română, Polița Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Astăzi, MAI este condus de Ion-Marcel Vela.

Dacă vă interesează, am aflat că astăzi Carmen Dan este membră a senatului. Și-a făcut elegant ieșirea din ochiul public în 2019 când a fost înlocuită la șefia MAI, iar dacă vă întrebați ce mai face pentru bine-mersul României, să știți că nu mare lucru în afară de faptul că este printre oamenii din Comisia Juridică ce s-au opus proiectului ”Fără penali în funcții publice” (sursa).

În concluzie

Protestele din ultimii ani au avut o parte faină – au unit niște români oricum foarte dezbinați de felul lor și i-au făcut să înțeleagă puterea comunității în lupta împotriva a orice.

Pentru motivele de mai sus, guvernul ales în 2016 este unul de care ne dorim cu toții să nu ne mai amintim. 6 decembrie 2020 este momentul când putem să răzbunăm toți oamenii răniți în 10 august, toate picioarele înghețate care au ieșit seri la rând în Piața Victoriei încercând să doboare un guvern rămas agresiv în funcții în ciuda presiunilor publice. Este momentul în care avem cea mai mare șansă de a da o lovitură de grație unei clase politice cu care noi, tinerii cu creier funcțional, nu că nu ne identificăm, dar suntem din universuri complet paralele.

Câte buletine de vot primim în 2024?

La alegerile parlamentare (de pe 1 decembrie 2024), vom primi 2 buletine de vot:

• unul pe care alegem reprezentații Senatului
• unul pe care alegem reprezentanții Camerei Deputaților

Cu cine votăm în 2024?

Partidele din care avem de ales în 2024 sunt:

1. PSD (Partidul Social Democrat) – centru-stânga, condus de Marcel Ciolacu

2. PNL (Partidul Național Liberal) – centru-dreapta, condus de Nicolae Ciucă

3. USR (Uniunea Salvați România) – centru spre centru-dreapta, condus de Elena Lasconi

4. AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) – dreapta spre extremă dreaptă, condus de George Simion

5. UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România) – centru-dreapta, condus de Hunor Kelemen

6. Forța Dreptei – centru-dreapta, condus de Ludovic Orban

7. REPER (Reînnoim Proiectul European al României) – centru, condus de Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu

8. PUSL (Partidul Umanist Social Liberal) – centru-stânga, condus de Daniel Ionașcu

9. S.O.S. România – extremă dreapta, condus de Diana Iovanovici-Șoșoacă

10. PMP (Partidul Mișcarea Populară) – centru-dreapta, condus de Eugen Tomac

11. PRO România – centru-stânga, condus de Victor Ponta

12. PER (Partidul Ecologist Român) – centru-dreapta, condus de Dănuț Pop

13. PRM (Partidul România Mare) – centru-stânga spre extremă dreapta, condus de Victor Iovici

14. Partidul Verde – centru spre stânga, condus de Marius Lazăr și Lavinia Cosma

15. Noua Dreaptă – extrema dreaptă, condus de Tudor Ionescu

16. Volt România – centru, condus de Ștefan Florea și Mihaela Sirițanu

Urmăriți-le pe cele care credeți că vă interesează și vedeți dacă se aliniază valorilor voastre. Eu nu voi fi în țară și nu voi putea, dar dacă aș putea, votul meu s-ar duce pe poziția 7, REPER – mi se pare că aici găsesc cel mai mare mix de valori comune între ale lor și ale mele.

Este vital să înțelegem importanța acestor alegeri și să nu le ignorăm

Mi-ar plăcea să nu mai ies în Piața Victoriei la protest niciodată și pe 6 decembrie update: 1 decembrie 2024 am ocazia să-mi dau cu părerea și să aleg pe cineva care consider eu că mă va duce în direcția pe care mi-o doresc dpdv. legislativ, medical, educațional, rutier, european etc.

Vă reamintesc că la vot poate ieși orice cetățean român în orașul unde are domiciliul sau în orașul unde are viza de flotant. Se mai poate vota și în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, dar doar în cadrul aceluiași județ, tot pe liste suplimentare (cu mențiunea că în București nu se poate vota în alt sector).

Dacă nu sunteți hotărâți cu cine să votați, vă recomand să căutați partidele de interes pe canalele de social-media și să votați cu cei care se apropie cel mai mult cu ideile și valorile voastre. Cei care par să vrea să facă lucrurile așa cum ați vrea să le găsească copiii voștri când vor fi de vârsta voastră. Ar fi fain să-i urmăriți o perioadă mai lungă de timp, să vă puteți face o părere pe long-term. Ascultați-i și în interviuri, vedeți cum vorbesc, că asta poate să vă zică mult despre cât creier au în cap. Analizați și filtrați informațiile pe care le citiți. Lucruri frumoase oricine știe scrie când e presat de voturi în 2 săptămâni. 

Citește și:

Să fii tânăr și să zici că nu te interesează politica este ca și cum ți-ar fura cineva jumătate de salariu în fiecare lună, iar tu ai spune că nu te deranjează prea tare pentru că oricum mai ai cealaltă jumătate, deci stai bine