N-am timp să-mi iau concediul de odihnă!

Am citit astăzi regulamentul intern al companiei pentru care lucrez. Există un punct acolo care spune, pe scurt, că dacă pentru nu-știu-ce motiv nu-ți poți lua toate zilele libere de concediu de odihna la care ai dreptul într-un an, ele se pot transfera pentru anul viitor.

Formularea a fost ceva de genul:

În cazul în care salariatul nu poate efectua concediul de odihnă anual la care are dreptul, se va proceda după cum urmează, bla-bla bla.

Nici nu știu ce scria mai departe, că am izbucnit într-un râs intern isteric. Cum adică, să nu poți efectua concediul de odihnă?

Ca și cum vine cineva la tine odată și-ți oferă o zi de concediu și tu spui: Scuze, nu mă pot odihni, nu am timp!

Nu pot să-i înțeleg pe oamenii care nu-și consumă toate zilele libere dintr-un an. Ca și cum pentru ei munca este mult mai importantă decât:

• odihna
• excursiile/vacanțele mai lungi de 3 zile
• excursiile de weekend în care îți iei vinerea liberă ca să poți sta acolo o zi în plus
• timpul petrecut cu familia/prietenii

Vă rog să mă ajutați să înțeleg, că de judecat nu vreau să judec pe nimeni. Sigur fiecare are motivele lui pentru orice face. Dar CUM este posibil așa ceva? Cum te simți atunci când tu mergi la lucru un an întreg de zile fără să-ți iei concediul plătit la care ai dreptul?

Adică de unde și de ce nevoia de atâta workaholic-ism? 

Îmi pare rău că în România foarte mulți oameni nu înțeleg conceptul de work-to-life balance și de importanța timpului personal. Timp în care nu, nu ne mai gândim la problemele de la muncă și nu, nu mai vorbim despre ele. Un fost director de-al meu mi-a spus odată că are atâtea chestii de rezolvat la muncă încât dacă s-ar gândi la ele și după masa când e acasă n-ar mai avea timp de familia lui. Așa că în momentul în care iese de la birou, apasă shut down la gândurile legate de muncă și reia a doua zi. Mi s-a părut foarte inspirațional și mie mi-a schimbat felul de-a gândi!

Apoi dacă ni se dă dreptul la concediu de odihnă, de ce-i dăm cu piciorul?

Bine că ne mai plângem atunci că lucrăm prea multe ore :)) Pentru mine niciodată munca nu va fi mai importantă decât timpul meu personal. Și asta pur și simplu pentru că timpul nu mi-l mai dă nimeni înapoi, pe când banii mai vin. În UK am avut colegi care-și planificau groso-modo concediu la fiecare început de an, de exemplu:

• în februarie-mi iau 5 zile și merg în Madrid
• în Septembrie 15 zile și merg în ____ (*insert favourite destination here*)
• mai iau 5 zile întră Crăciun și Revelion

și gata. Mi se pare exagerat să nu faci măcar un minim plan la început de an, să știi ce vrei să faci cu zilele tale libere anul ăla. Făcând asta, ai niște excursii/evenimente în cap pe care le aștepți pentru că știi că sunt acolo rezervate, măcar mental.

Știu că există unii cărora li se aglomerează programul la muncă în ultimele luni din an. De-asta ajung să nu-și mai permită, datorită responsabilității pe care o au la locul de muncă, să-și mai ia și cele X zile de concediu pe care le mai au neluate într-un an. Am două soluții pentru asta, poate vă ajută dacă ajungeți vreodată în situație.

Să zicem că vă rămân 5 zile până la sfârșitul anului, dar nu aveți chef/bani/timp să le folosiți pentru ceva foarte interesant, gen o vacanță pe undeva.

Soluția de avarie 1

Puteți lua câte o vineri liberă în ultimele 5 săptămâni dinainte de Crăciun. De exemplu pentru anul 2018 asta ar însemna să vă luați liber în 23 Noiembrie, 30 Noiembrie, 7, 14, 21 Decembrie. O să aveți ultimele 5 săptămâni mai scurte și n-o să vi se simtă lipsa foarte grav pentru că nu lipsiți multe zile consecutive.

Soluția de avarie 2

Vă prelungiți vacanța de Crăciun cu 5 zile. Pentru anul 2018, de exemplu, dacă vacanța voastră începe Vineri, 21 Decembrie, vă puteți lua acele 5 zile în ultima săptămână, astfel încât să aveți liber din 17 începând. Cred c-ar prinde bine în perioada aia aglomerată! 😀

În funcție de încărcarea pe care fiecare și-o cunoaște la locul de muncă se poate să vi se permită sau se poate să nu vi se permită să faceți asta, dar cu siguranță puteți încerca!

Astea sunt niște soluții pe care le-am aplicat eu uneori când m-am trezit că nu mi-am consumat toate zilele de concediu. Au fost întotdeauna binevenite – am fost și eu mulțumită că am niște zile în care mă pot odihni, și nu s-au supărat nici oamenii de la birou că i-am lăsat în pană în plin sezon de proiecte. La noi întotdeauna Decembrie a fost o lună mai liniștită, poate și la voi e la fel.

Nu lăsați zilele libere neluate că nu va fi niciodată munca mai importantă decât propria voastră viața și timp liber! Iar dacă nu vi se respectă undeva dreptul de a vă lua liber măcar alea 20-și-ceva de zile într-un an, știți ce aveți de făcut! 😉

PS: În același regulament, am citit că este considerată abatere disciplinară dormitul la serviciu. Damn it!

Sursă foto 1