Obiecte care nu se reciclează (în România) + sfaturi pentru începători în reciclare

O să încep cu cel mai important lucru de menționat – chiar dacă veți afla în rândurile de mai jos despre produse care nu se reciclează, așa cum am aflat și eu despre multe făcându-mi researchul înainte de a scrie, este foarte bine dacă aruncăm la reciclate și aceste articole, pentru a le împiedica să ajungă în gropile de gunoi menajer, unde nu se vor descompune niciodată și vor polua solul și apele sute de ani de acum înainte. Centrele de reciclare, după ce le resping, le elimină în moduri mai prietenoase cu mediul decât ar face-o ele la gropile de gunoi. 

Eu reciclez de câțiva ani, dar nu știu și nu am pretins niciodată că știu pe de-a întregul tot procesul de reciclare al produselor de care nu mai am nevoie (ambalaje și numai). Știu doar esențialul, și anume că este important sa refolosesc pe cât posibil obiectele odată cumpărate, mai ales daca sunt din materiale care nu se pot descompune singure – de exemplu plastic sau metal. Iar dacă nu cred că le pot refolosi, cel mai bine este să evit să le cumpăr de la bun început.

Pentru mine este un obicei foarte firesc să arunc ambalaje de hârtie separat de gunoiul menajer, iar mai apoi să-l depozitez in ghene speciale. Din fericire, îmi sunt puse la dispoziție astfel de ghene. Când nu-mi erau puse la dispoziție, reciclam doar plasticul – spălam ceea ce era murdar și putea mirosi și depozitam ambalajele într-un sac pe balcon până puteam să le duc undeva. Era foarte peste mână.

Am înțeles cât este de importantă pentru sănătatea noastră acest subiect pe care n-o să-l dezbat niciodată cu prietenii mei și la care n-o să mă gândesc mai niciodată în timpul meu liber, și anume gropile de gunoi. Orice poluare produsă de gropile de gunoi care ne înconjoară se transmite automat în:

• aerul pe care îl respirăm
• apa pe care o bem
• solul în care ne cultivăm legumele

din jurul nostru. 

Așa că din punctul meu egoist de vedere, este de datoria mea să încerc să reduc cât mai mult această poluare, pentru ca să-mi fie mie bine. La fel cum ne facem cu toții (sper 🙂 ) o minimă educație medicală, civică și digitală, trebuie să ne facem și una de reciclare – la fel cum n-avem nevoie să ne prescrie un doctor fiecare no-spa pe care îl luăm pentru o durere de cap, nu trebuie să așteptăm doar de la ecologiști, specialiști sau alții să curețe și să protejeze mediul.

Dacă avem măcar o poză în telefon cu un peisaj frumos care ne-a plăcut și impresionat, atunci ar trebui să ne facem partea noastră de datorie și să contribuim cum putem ca acel loc și toate precum el să rămână frumoase, sănătoase și curate cât mai mult timp. Nepoluat, fără gunoaie pe jos și fără particule de plastic infiltrate în sol sau apă.

În neștirea mea, am crezut că toate tipurile de plastic de reciclează, hârtia se reciclează la nesfârșit și că nu este obligatoriu să spăl plasticul înainte de a-l arunca la reciclabile. Adevărul este însă altul, drept pentru care am pregătit mai jos o listă cu obiecte și produse care nu se reciclează, unele deloc, nicăieri în lume, iar altele nu (încă) la noi în țară:

• pungile de cumpărături de plastic (cu excepția celor biodegradabile)
• bubble-wrap-urile
• pahare de iaurt sau pahare de cafea, din carton
• pixurile de plastic
• caserolele de polistiren pe care le primim uneori la mâncarea take-away + orice alt polistiren

• cutiile de pizza – partea nemurdărită de grăsime se poate recicla, însă partea pe care stă pizza este compromisă.
• periuțele de dinți din plastic – o alternativă ar fi periuțele electrice sau cele din bambus (eu am cumpărat din JYSK  cu 7.5 RON. Se găsesc și la LIDL). 
• paie de plastic – probabil asta nu vine ca o noutate pentru nimeni. Din fericire, tot mai multe localuri nu mai servesc băuturile cu paie de plastic. Pentru cei ce sunt fani, există opțiuni din sticlă sau metal la DM (vin câte 4 sau 5 în cutie și sunt iînsoțite de o perie pentru curățat la interior).
• rimel, rujuri și alte farduri – la fel ca pixurile de plastic, reciclarea acestor produse ar însemna desfacerea lor în niște piese care se reciclează individual mult prea mici pentru ca acest proces să fie unul eficient. Momentan, deci, nu se recilează. 
• oglinzile – pentru că sticla este tratată cu substanțe pentru a deveni oglindă, ea nu poate fi reciclată alături de sticla normală. 
• șervețelele de hârtie folosite, șervețelele de bucătărie – o dată pentru că mai mult ca sigur sunt îmbibate cu murdărie (iar noi știm că produsele ce se reciclează trebuie să fie curățate de noi sau de cei de la fabrica de reciclare) și a doua oară pentru că de cele mai multe ori ele sunt deja fabricate din hârtie reciclată, iar celuloza rezistă la maxim 5-6 reciclări până își diminuează fibrele într-un mod imposibil de reciclat și refolosit mai departe. 
• vase de bucătărie de ceramică – ceramica este un alt material care nu se reciclează în România, motiv pentru care nu-l prea accepta nimeni. Poate să contamineze sticla reciclabilă, deci nu se amestecă cu ea în procesul de reciclare. Este în regulă să arunci ceramică la gunoiul menajer. 
• produse de curățenie – gen Cif, Domestos – presupunând că ele vin în ambalaje de plastic, acesta pot fi aruncate la reciclate, însă doar după ce au fost spălate foarte bine de conținutul din interior (care este toxic, de cele mai multe ori). O alternativă la folosirea produselor de curățenie cu chimicale este folosirea celor bio (Republica Bio este plină de astfel de produse și nu sunt mari la preț) sau înlocuirea lor cu aparate de curățat cu abur. 
• folia de aluminiu de bucătărie 
• scutece – deși nu mulți vor fi fericiți să renunțe la ele, este important de știut că extragerea plasticului și a hârtiei din scutece este foarte dificilă, motiv pentru care ele nu se reciclează deloc. Pentru cui se potrivesc, există alternative din bumbac. 
• uleiul – 1 litru de ulei alimentar aruncat la chiuvetă poluează 1 milion de litri de apă. Minunat! Cea mai simplă metodă de a recicla uleiul este să-l colectați într-o sticlă după utilizare (există sticle de suc cu gât mai larg, în care e ușor să torni) și să-l duceți la cea mai apropiată benzinărie MOL care, în România cel puțin, se găsește peste tot. Următoarea cea mai accesibilă metodă este să-l duceți la orice comerciant pe care îl găsiți pe Harta Reciclării (IKEA, Auchan, Carrefour, etc).
• lemnul – lemnul se reciclează, însă nu în multe locații din țară. Timberpark colectează lemn pentru reciclat în București și Cluj-Napoca (se reciclează mai apoi la Rădăuți, unde există singura centrală din România care produce energie ecologică), dar merită verificat dacă există alte societăți și în alte orașe. Altfel, pentru a evita aruncarea lemnului la gunoi, acesta se poate folosi la foc sau la proiecte DIY.
• vopseaua, lacurile, solvenții – nu se reciclează. 
• hainele – din lână, bumbac, mătase nu se reciclează, ci se aruncă la gunoiul menajer (… dacă nu reușiți să le donați, prima dată 🙂 )

Reiau ce am scris în primul paragraf din articol – chiar dacă obiectele de mai sus nu se reciclează, este vital să nu le aruncăm la groapa de gunoi menajer! Aceste gropi ar trebui, într-o lume ideală, să conțină doar lucruri care se pot biodegrada singure: coji de fructe și legume, coji de pâine, pliculețe de ceai, zaț de cafea, dar si alte deșeuri organice în cantitati mici: rumegus de lemn, cenusa de lemn. În această lume ideală, aceste obiecte s-ar putea autodistruge singure și chiar transforma în substanțe bune pentru sol și apă. 

În plus:

• toate tipurile de peturi se pot recicla (sticle de apă, suc)
• toate tipurile de metale se pot recicla
• nu se pot recicla produse murdare (de exemplu, cartonul pătat cu lei). Plasticele trebuie clătite cu apă înainte de aruncare la ghenă.
• dacă nu aveți unde să aruncați gunoiul colectat selectiv, am găsit un articol despre cum puteți chema gratuit printr-o aplicație pe telefon Sigurec să vină să vă ridice reciclabilele, aici. 
• un Q&A cu o companie de reciclare din Timișoara (RETIM) și niște întrebări foarte bune a făcut Ianca, într-un articol aici. Videoul de mai jos tot la ea l-am găsit:

Cum aș sugera eu un proces de reciclare pentru un începător care n-a reciclat niciodată, dar vrea să încerce

În primul rând, chiar și faptul că ai intenția de a face acest lucru este lăudabil! 😀

În al doilea rând, cel mai simplu mod de a începe să reciclezi este să-ți cumperi un al doilea coș de gunoi pe care să-l ții ascuns sub chiuvetă, alături de cel menajer.  Dacă din lipsă de spațiu nu poți să ai câte un coș pentru plastic, unul pt hârtie, altul pt sticle și altul pt metale, este perfect ok și normal (aproape nimeni nu are asta!). Poți începe să colectezi separat măcar plasticul. Este cel mai nociv dintre obiectele pe care le cumpărăm zi de zi și este peste tot. Dacă ai loc pe balcon/terasă, poți ține acest coș și acolo. Obiectele de plastic sau sticlă ce se reciclează trebuie spălate/clătite înainte, așa că vor rezista lejer cel putin 1 săptămână fără să miroasă. 

Dacă vrei să colectezi separat doar plastic, deja ai făcut un pas imens! Dar dacă vrei să mergi încă un pas înainte, poți colecta în acest coș și plasticul și sticla, iar când ajungi la gunoi să scoți sticlele și să le arunci separat. Pentru mine, de exemplu, funcționează metoda asta, pentru că nu arunc multe sticle odată. 

Dacă vrei să mai faci încă un pas, colectează separat și hârtia. Cutiile în care primești comenzi de la curieri, cutiile de la pizza (părțile nepătate de ulei), cutiile de la mobilier, toate vor fi foarte fericite dacă le pliezi să nu ocupe loc (sau le tai în bucățele) și le arunci la spațiile special amenajate. 

Dacă locuiești într-un bloc/într-o zonă care nu îți pune la dispoziție locuri unde să reciclezi, poți căuta pe HartaReciclării un loc unde poți duce ambalajele. Sau, mai simplu, poți chema acasă firma Sigurec să-ți ridice reciclabilele (cu condția să ai minim 5kg) – descarcă aplicația Sigurec și verifica linkul de mai sus.   

***

Sper să fie de folos și să vă dea idei tot ce-am povestit mai sus. Vă recomand să citiți ediția din decembrie a revistei National Georgaphic – Planetă sau plastic. Iar dacă simțiți miros rău prin oraș, uneori, să știți că de la gropile de gunoi vine – iar pe ele, din păcate, noi le facem. 🙁 Din fericire, avem soluții! 🙂 Citiți, informați-vă și nu uitați – mai ușor decât să schimbi comportamentul unui adult este să înveți un copil de mic cu procedurile de protejare ale naturii. Copiii nu se nasc de mici doritori să facă mizerie și să distrugă copacii pe care îi colorează în cărțile lor toată ziua. Doar noi îi învățăm asta, prin comportamentul nostru. Happy Recycling! 🙂

Surse informații: 1