Dacă dietele ar funcționa, n-ar mai apărea altele noi în fiecare săptămână!

Dragele mele drage, dacă soarele frumos de afară v-a făcut să vă imaginați la plajă cu niște ochelari de soare pe ochi, pălărie pe cap și zgomot de valuri și pescăruși pe fundal, lăsați-mă să fiu parte din visul vostru, că la asta mă gândesc și eu aproape zi de zi! Dar dacă în visul ăsta al vostru a intervenit un monstruleț ca ăia din reclama la Domestos care râde de voi că n-ați ajuns încă la summer-body-ul dorit, lăsați-mă să vă ajut să-l omorâți până nu vă strică tot vibe-ul!

Când eram în școala generală (!) am început să aud și să încerc să țin primele diete. Aveam câteva kilograme în plus față de câte am acum, încredere mult mai mică în mine și evident un munte de nemulțumiri legate de kilogramele și vergeturile mele adolescentine. Un internet la îndemână mai târziu, m-am găsit pe Dumnezeu-știe ce forumuri în care oamenii vorbeau despre diverse diete care i-au ajutat să slăbească 10 kg în 2 săptămâni. Am încercat odată o dietă cu morcovi, trebuia să mănânci doar morcovi câteva zile, la toate mesele, și cică slăbeai nu-știu-cât. Nu cred că am ținut-o mai mult de o jumătate de zi și cred că asta doar într-o vacanță, nu-mi permiteam să merg 7 ore la școală și să mănânc doar 3 morcovi.

În facultate am mai ținut una, pentru vreo 2 zile, în care trebuia să mănânc doar iaurt la fiecare masa. Mi-am cumpărat niște găletușe de 1 litru și băgam lingura adânc în ele în disperarea și foametea care mă apuca o dată la 2-3 ore.  Altă dată am ținut una în care mâncam doar salate de varză și mozarella, la discreție.

Am mai încercat multe altele, dar n-am reușit să mă țin de niciuna mai mult de 2 zile pentru că nu mă lăsau părinții să mă înfometez, iar după ce-am plecat de acasă am trecut pe o dietă specială cu dulciuri. 😛 Am tot vrut eu să slăbesc în timpul ăsta, îmi luam iaurturi cu fructe în loc de ciocolată și mă felicitam pentru asta, mâncam batoane de cereale, mâncare semi-preparată, cam orice mănâncă un student normal. M-am îngrășat doar în facultate vreo alte  5 kg.

Pentru simplu fapt că n-am putut-o ține pe niciuna mai mult de 2 zile, pentru mine dietele n-au funcționat NICIODATĂ.

Am renunțat treptat la ele pentru că am început să mă informez mai mult despre nutriție și să-mi dau seama că nu, nu privându-mă de anumite alimente slăbesc, ci mâncând cu cap și neînfometându-mă. Știați că există peste 40,000 de diete în lume și că apar altele noi în fiecare săptămână? A fost nevoie de câțiva ani în care mintea mea să se coacă și să priceapă asta, nu mă blamez pentru că nu gândeam la fel și la 15 ani. Îmi pare doar rău că m-am chinuit, fizic, degeaba și mi-e milă de mine că eram așa influențată, psihic, de reviste gen Cosmopolitan care arătau doar modele în paginile ei.

Am slăbit când am învățat să porționez ce mănânc, să mănânc la ore rezonabile, să uit că există sosuri, sucuri, să nu mai ronțăi între mese. Am slăbit când am învățat să-mi cumpăr, gătesc sau comand mâncare sățioasă, bazată pe legume sau carne cât mai macră. Mănânc multe salate și nu am renunțat niciodată la carne, n-am mâncat niciodată exclusiv vegetarian, vegan, raw, deși îmi plac mult dulciurile din aceste categorii. Nu fug nici de pâine, prea mulți oameni pun vina pe o feliuță de pâine că îngrașă, când de fapt pâinea în cantități rezonabile este destul de inofensivă.

(Încerc să) mănânc ca un om normal, la fel cum ar mânca bunica mea de la țară.

Am slăbit atunci când nu m-a mai obsedat acest gând. De fiecare dată când am slăbit, am făcut-o când nici nu mă gândeam sau plănuiam prea mult, dar asta pentru că slăbitul n-a fost niciodată un țel uriaș al vieții mele. Am vrut să slăbesc, dar nu am făcut niciodată eforturi supraomenești pentru că niciodată n-am avut cu mai mult de 10-15kg peste cât mi-ar fi plăcut.

Am slăbit când am înțeles că dietele nu există, există doar stiluri de viață care te slăbesc sau te îngrașă, care te fac să te simți bine sau nu. Există porții, există fac mișcare după ce mănânc sau nu fac? Cum spunea dr. Simona Tivadar la o conferință recentă, ”[…] nu există o a treia cale – când mănânci, ori depui ori arzi. Tu decizi, prin urmare, cum îți petreci următoarele ore după ce mănânci.[…]” E cam inutil să te pui la somn după o masă și să ai pretenția ca acele calorii să nu se depună, nu? 🙂

Încă nu sunt convinsă de proporția 80-20 când vine vorba de slăbit (există guri care spun că 80% din greutate îți este influențat de ce mănânci și abia 20% de câtă mișcare faci), dar nu ignor complet acest aspect.

N-am avut niciodată un cântar în casă. Mai demult, pentru că nu voiam să mă supere urcatul pe el, iar mai târziu pentru că nu m-au mai interesat asa mult kilogramele. Am înțeles despre kilograme că sunt doar un număr atunci când mă uitam în oglindă și-mi plăcea ce văd, dar cântarul arăta numere mai mari decât CEL care credeam eu c-o să mă facă fericită.

Iar astăzi încă nu am cântar în casă pentru că nu mă mai interesează slăbitul și cântăritul. Mă interesează să mănânc cât de sănătos pot și să nu mă înfometez, atât. Sunt la un număr de kilograme mai mic decât în liceu sau facultate, mă simt excelent și nu mă interesează numărul de kilograme pe care le am. Mănânc cât îmi cade bine, niciodată nu mă opresc din a lua o pungă de chipsuri sau o înghețată când mi-e poftă și n-am avut nicio fluctuație de kilograme de vreun an de zile. Echilibrul este cheia! 😀

Prin urmare, nu vă recomand nicio dietă pentru vara aceasta!

Dacă reușiți să reduceți puțin porțiile, să nu combinați 1000 de feluri de mâncare la o masă, să încercați să aveți jumătate de farfurie cu legume cam la fiecare masă, să mâncați mai multă mâncare gătită și mai puține ronțănele și dacă nu vă e frică de o mișcare ușoară zi de zi (și mersul pe jos se pune) și de apă, vă promit că o să aveți rezultate bune, sustenabile, care o să dureze și o să crească. Nu încerați să dați jos în 2 luni kilogramele pe care le-ați acumulat în 5 ani, că nu va merge.   Fiți rezolabili cu voi, iubiți-vă corpul neîncetat și-o să vedeți că vă va răspunde pozitiv! 😀

Sursă foto 1, 2, 3